"Tu esti deputat sau senator. Se caciuleste portarul in fata ta. Femeia de serviciu iti zice “sarumana” si zambeste fara dinti, dupa care isi duce mana la gura si lasa capul jos cand o sagetezi cu privirea. Indrazneste poama sa te deoache?! Toti cei din jur te iau cu “domn ministru” si mor de frica ta. Au si de ce! Cine mai e ca tine!
De la inaltimea ochilor ce nu au asemanare in smechereala nativa, la nasul coroiat de om zdravan de la tara si cu frica lui Dumnezeu (oricine ar fi el), la puparnita lacoma care baleste dupa orice fundulet nostim… da, tu esti! Semnele de bunastare sunt toate acolo: nevasta cu permanent si unghii mereu ingrijite la pedichiurista din colt, careia i se lauda ce bine o duce cu tine (“mai calca omul stramb, dar tot acasa vine! cine a mai pomenit barbat sa nu sara gardul? imi aduce bani? ma plimba? atat imi trebuie!”); secretara blonda cu radacini de 2 centimetri negre, cu fusta pana-n sezut si gura nesatula; soferul combinator pe care il cari cu tine la toate mesele si bautele in cinstea ta, si care linge blidele pe acolo si iti multumeste ca l-ai facut om – tot el e cel care se asigura de fiecare data ca ai cu cine sa dormi, sa nu iti fie frica singur; trei copii analfabeti, care rup gura targului cu ultimul soi de masina si pitipoanca la brat, dar care se opresc in pom cu prima ocazie si mai omoara si oameni nevinovati – lasa ca ii scapa tata; si acum, tu insuti: nu iti mai vezi de ani de zile varful picioarelor din cauza burtii – semn de bunastare, cand te duci la pisoar te chinui sa dibui obiectul muncii, nu stii nicio limba, nu ai nici vagi cunostinte despre lege, Romania, sau orice legat de ea, dormi lung si des si mai ales Parlamentul te indeamna la asta – nu, nu formatia de muzica si nici tigarile. Da, esti domnu’ senator.
Sa iti fac un calcul:
Tu ai o leafa de aproximativ 5.000 de lei pe luna. Doar leafa. La care se adauga cheltuieli de protocol de circa 12.000 lei. Din acestea, tu dai 7.600 de lei pe hoteluri. O chirie de maxim lux in Bucuresti nu depaseste la 1.000 de euro (4.000 de lei), daca vrei neaparat sa te lafai. Dar pe tine te doare undeva, doar nu te deranjezi sa economisesti cand statul iti pune banii in bot.
Tu, domnule senator, mananci in Parlament cu aproximativ 30 de lei, in total, de trei ori pe zi, portii mari si mancaruri “sanatoase” (adica mari, ca iti urez numai sanatate sa nu iti aduca). In oras, mesele asemanatoare ar costa de 2-3 ori mai mult, pentru un om normal, ca mine. Dar tu ai subventii, ca tu ne reprezinti in Parlament, te ocupi de binele nostru. Nu o sa iti vorbesc despre rusine, ca sigur nu ai avut acces la cuvinte complexe. Iar eu de abecedar am trecut de multa vreme. Ti-am dat doar cateva exemple, tu stii foarte bine ca mai ai si alte beneficii – masina, deplasari, etc.
O sa iti spun un singur lucru. Un DOCTOR (da, in medicina, nu diplome de care ti-ai tras tu la Spiru sa dea bine la CV) a ajuns sa munceasca, la statul pe care il reprezinti tu, cu 1.200 de lei pe luna."
Jegule.
luni, 24 mai 2010
marți, 16 martie 2010
Postare catre femeie.
"Daca ma vrei si tu, devin un cliseu: “unicul”, “jumatatea”. Daca nu ma vrei, devin un alt cliseu: “toti barbatii sunt niste porci obsedati de sex”. Nu vreau nici un cliseu. Vreau sa-mi acorzi prezumtia de nevinovatie, pana la proba contrarie, asa cum o fac si eu. Cum ar fi sa ma port si eu ca tine, atunci cand imi zambesti?
“Ce inseamna asta? Vrei sa te culci cu mine?”. Dar tu stii imediat, de la prima privire, ca eu vreau asta, in timp ce eu nu sunt sigur ce simti. Si tu exploatezi asta fara mila. Eu fac din start parte din marea masa de suspecti, pana cand tu te decizi daca eu sunt OK sau nu. Si, ca o politista, faci investigatii ca sa ma scoti – sau nu – de pe lista de suspecti.
Dar pentru mine tu esti OK de la inceput si ar trebui sa recunosti ca este fair-play sa ne dam seama IMPREUNA, pe picior de egalitate, daca are rost sau nu sa facem SI sex sau orice altceva. Nu ma invinui ca te doresc, femeie, pentru ca dorinta asta a mea este o forma de admiratie. De ce ma critici pentru ceea ce nu pot fi ca barbat, in loc sa ma apreciezi pentru ceea ce am diferit fata de tine? De ce dorinta mea sexuala este indicele suprem care uniformizeaza barbatii? De ce nu ma diferentiezi prin ceea ce spui ca admiri la mine?
Trecem mai departe. La un moment dat, STII ca tu NU ma vrei. De ce nu putem vorbi despre asta sincer, deschis, relaxat? De ce trebuie sa suport din senin ironiile tale, malitiozitatea ta, privirile ironic-critice, comportamentul tau elegant-dispretuitor, indiferenta ta rece? De ce te comporti ca si cum dorinta mea pentru tine este o vina? Ieri privirile mele admirative te flatau, azi sunt o presiune de evitat. Nici o prietenie nu mai este posibila, decat IN CONDITIILE TALE.
Si aceste conditii contin, disciminatoriu, masuri de siguranta impotriva potentialului pericol pe care-l reprezint eu, barbatul-pradator. Nu se poate construi o prietenie intre doi oameni, cand unul dintre ei sta mereu cu o mana pe semnalul de alarma.
De ce te plangi ca nu-ti gasesti un barbat, cand tu, din start, te comporti ca prada feminina intr-o lume de pradatori masculini? Si, pana la urma, pradeaza barbatul vreodata altceva decat ii dai tu voie? De ce nu-ti asumi asta? De ce nu-ti asumi si tu, ca femeie, esecul unei alegeri gresite? De ce joci mereu rolul pacalitei, al victimei sexuale? In afara de cazul violului, ajunge vreodata barbatul la sexul tau, daca tu nu-i dai voie? Si daca relatia nu merge, de ce doar tu esti victima? De ce esecul devine un abuz doar din partea barbatului, cand a fost SI alegerea ta?
Si tu chiar crezi ca-ti vei da vreodata seama ca un barbat este ceea ce vrei, daca nu treci relatia prin testul sexului? Oricum se ajunge acolo, mai devreme sau mai tarziu. Adica, daca-ti place barbatul, este OK, emotia invinge ratiunea, asta devine regula si sexul este ceva firesc si placut. Dar daca nu-ti place, brusc ratiunea ta taie in carne vie cu principii, iar sexul devine un pericol. Dar vorba lui Voltaire: “Sexul a fost dat de Dumnezeu” – restul este doar ceea ce ne-a dus pe noi mintea sa facem din sex.
Felul in care accepti trebuie sa opereze cu aceleasi principii ca modul in care refuzi. Nu-ti transforma superioritatea in instanta judecatoreasca, ci foloseste-o ca sa ma intelegi. Ca sa intelegi lumea in care traiesti. Ca sa te intelegi pe tine, in ultima instanta."
“Ce inseamna asta? Vrei sa te culci cu mine?”. Dar tu stii imediat, de la prima privire, ca eu vreau asta, in timp ce eu nu sunt sigur ce simti. Si tu exploatezi asta fara mila. Eu fac din start parte din marea masa de suspecti, pana cand tu te decizi daca eu sunt OK sau nu. Si, ca o politista, faci investigatii ca sa ma scoti – sau nu – de pe lista de suspecti.
Dar pentru mine tu esti OK de la inceput si ar trebui sa recunosti ca este fair-play sa ne dam seama IMPREUNA, pe picior de egalitate, daca are rost sau nu sa facem SI sex sau orice altceva. Nu ma invinui ca te doresc, femeie, pentru ca dorinta asta a mea este o forma de admiratie. De ce ma critici pentru ceea ce nu pot fi ca barbat, in loc sa ma apreciezi pentru ceea ce am diferit fata de tine? De ce dorinta mea sexuala este indicele suprem care uniformizeaza barbatii? De ce nu ma diferentiezi prin ceea ce spui ca admiri la mine?
Trecem mai departe. La un moment dat, STII ca tu NU ma vrei. De ce nu putem vorbi despre asta sincer, deschis, relaxat? De ce trebuie sa suport din senin ironiile tale, malitiozitatea ta, privirile ironic-critice, comportamentul tau elegant-dispretuitor, indiferenta ta rece? De ce te comporti ca si cum dorinta mea pentru tine este o vina? Ieri privirile mele admirative te flatau, azi sunt o presiune de evitat. Nici o prietenie nu mai este posibila, decat IN CONDITIILE TALE.
Si aceste conditii contin, disciminatoriu, masuri de siguranta impotriva potentialului pericol pe care-l reprezint eu, barbatul-pradator. Nu se poate construi o prietenie intre doi oameni, cand unul dintre ei sta mereu cu o mana pe semnalul de alarma.
De ce te plangi ca nu-ti gasesti un barbat, cand tu, din start, te comporti ca prada feminina intr-o lume de pradatori masculini? Si, pana la urma, pradeaza barbatul vreodata altceva decat ii dai tu voie? De ce nu-ti asumi asta? De ce nu-ti asumi si tu, ca femeie, esecul unei alegeri gresite? De ce joci mereu rolul pacalitei, al victimei sexuale? In afara de cazul violului, ajunge vreodata barbatul la sexul tau, daca tu nu-i dai voie? Si daca relatia nu merge, de ce doar tu esti victima? De ce esecul devine un abuz doar din partea barbatului, cand a fost SI alegerea ta?
Si tu chiar crezi ca-ti vei da vreodata seama ca un barbat este ceea ce vrei, daca nu treci relatia prin testul sexului? Oricum se ajunge acolo, mai devreme sau mai tarziu. Adica, daca-ti place barbatul, este OK, emotia invinge ratiunea, asta devine regula si sexul este ceva firesc si placut. Dar daca nu-ti place, brusc ratiunea ta taie in carne vie cu principii, iar sexul devine un pericol. Dar vorba lui Voltaire: “Sexul a fost dat de Dumnezeu” – restul este doar ceea ce ne-a dus pe noi mintea sa facem din sex.
Felul in care accepti trebuie sa opereze cu aceleasi principii ca modul in care refuzi. Nu-ti transforma superioritatea in instanta judecatoreasca, ci foloseste-o ca sa ma intelegi. Ca sa intelegi lumea in care traiesti. Ca sa te intelegi pe tine, in ultima instanta."
miercuri, 17 februarie 2010
Sex,drugs and clubbing.
"Acum treizeci de ani, când America dădea tonul epocii „sex, drugs & rock’n roll“, în România se mergea la cenaclu şi la ceaiuri dansante. La câţiva ani după Revoluţie, muzica şi drogurile au ajuns şi la noi şi le-am adoptat lejer. O seară de sâmbătă obişnuită în club înseamnă muzică electronică palpitând din boxe, câţiva tineri îmbrăcaţi neglijent în spaţiul din faţa intrării, schimbând vorbe şi râzând în hohote. Înăuntru, o mulţime de post-adolescenţi care se agită, dansează rapid şi haotic, fiecare cu trip-ul personal. Aşa arată scena de clubbing din Bucureşti."
sâmbătă, 21 noiembrie 2009
Ce vrea Ea, ce vrea EL
"Despre Ea, ca la examenele din facultate, ai senzatia, atat de acuta, ca stii totul. Asta simti insa doar cand, de fapt, nu stii nimic. Devii intelept, cand, cu un pahar de bourbon in fata, zici: “Nici macar Dumnezeu nu intelege femeia!”
Despre El, barbatul, e simplu sa vorbesti. Papa, pipi, caca, nani. A, si sex, e adevarat. Dar asta incepi s-o spui numai de pe la 14 ani. De la 18, spui whisky, de la 20, incepi sa spui Porsche si de la 30, Rolex. De dragoste am pomenit ceva? Inca nu, cred.
Ea e o privire care luceste altfel, dara de parfum lasata pe camasa ta de scoala si, mai tarziu, pe perna ta. E forma trupului care te innebuneste, la inceput, pentru ca nu-l cunosti si pe care-l divinizezi, apoi, pentru ca, desi l-ai invatat pe de rost, tot nu te saturi. Ea e durerea pe care o simte, cand te joci cu sufletul ei, ca un bou. Apoi, e durerea pe care o simti tu, cand te lasa cu fundu-n balta si eventual gol, daca n-ai avut un avocat bun la divort. Asta doar in ce priveste fundul. Sufletul tau, copilul pe care-l creste ea si pe care tu-l vezi doar in week-end, tabieturile, apartenenta la o familie, tot ce a insemnat odata cuplu, asta e alta poveste: de neuscat si de neinvelit (a se vedea balta si golul de mai sus).
Fa cunostinta cu un dictionar pe care fiecare il intelege diferit:
EL - EA
viseaza cu mine - am de fapt sindrom pre-menstrual
imbata-te cu mine - urasc alcoolul
alinta-ma ca pe un copil - te vreau dur
fa sex cu mine, acum, pe usa de la intrare - vreau lumanari, feng shui si stele deasupra
spune-mi de zece de ori pe zi “te iubesc” - asta se spune ca si copiilor, in somn
trimite-mi un mms porno - nu sunt epilata
nu ma f… la melodie - trebuie neaparat sa-ti povestesc ultimele barfe
da-mi cremwurst sa mananc - ce-ai zice de un escalop?
hai sa facem sex in trei - mi-e frica de consecinte
prinde-ma de mana si danseaza cu mine in mijlocul parcului -am ora la manichiura
hai acum la 1 noaptea la mare - unde dormim... si n-am nici slipul in poseta
iubeste-ma sau, daca nu, paraseste-ma - vreau sa ma marit si sa fac un copil
intra cu mine in sex-shop macar 15 minute - mai bine ma uit dupa pantofi si haine
admira-ma cand plang in fata ta - eu ma ascund in WC ca sa plang cu palma la gura, sa nu se auda
lauda-mi barbatia atunci cand ies gol de la dus si ma uit in oglinda -oglinda e pentru femei
spune-mi ca sunt important -eu sunt centrul universului
intelege ca nu pot fi doar amic cu tine, dupa ce am facut dragoste - de ce nu?
bucura-te de capacitatea mea de sacrificiu - e doar parada...
intelege ca pot fi erou -nu vad nimic eroic in a-mi aduce flori si cozonac cald noaptea
Ploua mult acum si-mi vin in minte versurile unui cantec al celor de la “Celelalte Cuvinte”, “Asculta-ma si lasa-ma sa strig…”, asa incepe refrenul. Unde e Ea, mi-e greu sa spun, cand nu-l gasesc la indemana nici macar pe El. Certitudinile orei 23.30 sunt tigarile si paharul cu vin rece, sec. Si un sentiment de tanjire. Asa ii spun eu: tanjire. Cica au gasit romanii un sinonim intraductibil: dor. Tanjire dupa ce? Dupa Ea sau dupa nevoia de a o intelege pe Ea?
Ca mi-e sete sa stiu, in ciuda prostiei cu “nimeni, nici macar Dumnezeu nu intelege femeile”. Stau sa ma gandesc cum as putea s-o inteleg pe Ea, cand, cred, nu ma inteleg pe mine. Sunt morocanos sau mult prea serios de cele mai multe ori, dar am momente in care ii fac pe ceilalti sa rada cu lacrimi. Chiar daca mie imi vine sa urlu. Am avut suflete la picioare, desi nu am facut nici un efort. Si n-am avut nici un succes cand, uneori, m-am dat peste cap pentru Ea. Am fost agresiv, cand aveam in fata doar brate deschise si calde. Si am primit cu greu o imbratisare sau nici macar atat, desi i-am spus ca e frumoasa si desteapta, urata si proasta dracului. Am fost de neinduplecat, desi era vorba doar despre ce fel de vin sa luam si am fost fara vlaga cand ar fi trebuit sa intorc lumea cu susu-n jos si sa nu las sa mi se ia nimic din ce mi se cuvine. Am pierdut si am castigat, ca la cazino, dar fara patima jucatorilor care-si trag in zori, pe trepte, un glont in cap dupa ce au pierdut TOT.
Plec de la cazino doar cu nisip sub pleoape, in zori, dar inca nu suficient de obosit sa nu ma bucur de mirosul de mare si de lumina cruda din fata mea. Ma duc sa ma culc, cand altii abia se trezesc, cu sentimentul ca nici Eu, nici Ea nu avem telecomenzi sau manuale de instructiuni, ca nu exista retete si nici sfaturi, nici prea multa sfintenie si nici suficienta ticalosie. Just some kind of her and some" kind of him.
Despre El, barbatul, e simplu sa vorbesti. Papa, pipi, caca, nani. A, si sex, e adevarat. Dar asta incepi s-o spui numai de pe la 14 ani. De la 18, spui whisky, de la 20, incepi sa spui Porsche si de la 30, Rolex. De dragoste am pomenit ceva? Inca nu, cred.
Ea e o privire care luceste altfel, dara de parfum lasata pe camasa ta de scoala si, mai tarziu, pe perna ta. E forma trupului care te innebuneste, la inceput, pentru ca nu-l cunosti si pe care-l divinizezi, apoi, pentru ca, desi l-ai invatat pe de rost, tot nu te saturi. Ea e durerea pe care o simte, cand te joci cu sufletul ei, ca un bou. Apoi, e durerea pe care o simti tu, cand te lasa cu fundu-n balta si eventual gol, daca n-ai avut un avocat bun la divort. Asta doar in ce priveste fundul. Sufletul tau, copilul pe care-l creste ea si pe care tu-l vezi doar in week-end, tabieturile, apartenenta la o familie, tot ce a insemnat odata cuplu, asta e alta poveste: de neuscat si de neinvelit (a se vedea balta si golul de mai sus).
Fa cunostinta cu un dictionar pe care fiecare il intelege diferit:
EL - EA
viseaza cu mine - am de fapt sindrom pre-menstrual
imbata-te cu mine - urasc alcoolul
alinta-ma ca pe un copil - te vreau dur
fa sex cu mine, acum, pe usa de la intrare - vreau lumanari, feng shui si stele deasupra
spune-mi de zece de ori pe zi “te iubesc” - asta se spune ca si copiilor, in somn
trimite-mi un mms porno - nu sunt epilata
nu ma f… la melodie - trebuie neaparat sa-ti povestesc ultimele barfe
da-mi cremwurst sa mananc - ce-ai zice de un escalop?
hai sa facem sex in trei - mi-e frica de consecinte
prinde-ma de mana si danseaza cu mine in mijlocul parcului -am ora la manichiura
hai acum la 1 noaptea la mare - unde dormim... si n-am nici slipul in poseta
iubeste-ma sau, daca nu, paraseste-ma - vreau sa ma marit si sa fac un copil
intra cu mine in sex-shop macar 15 minute - mai bine ma uit dupa pantofi si haine
admira-ma cand plang in fata ta - eu ma ascund in WC ca sa plang cu palma la gura, sa nu se auda
lauda-mi barbatia atunci cand ies gol de la dus si ma uit in oglinda -oglinda e pentru femei
spune-mi ca sunt important -eu sunt centrul universului
intelege ca nu pot fi doar amic cu tine, dupa ce am facut dragoste - de ce nu?
bucura-te de capacitatea mea de sacrificiu - e doar parada...
intelege ca pot fi erou -nu vad nimic eroic in a-mi aduce flori si cozonac cald noaptea
Ploua mult acum si-mi vin in minte versurile unui cantec al celor de la “Celelalte Cuvinte”, “Asculta-ma si lasa-ma sa strig…”, asa incepe refrenul. Unde e Ea, mi-e greu sa spun, cand nu-l gasesc la indemana nici macar pe El. Certitudinile orei 23.30 sunt tigarile si paharul cu vin rece, sec. Si un sentiment de tanjire. Asa ii spun eu: tanjire. Cica au gasit romanii un sinonim intraductibil: dor. Tanjire dupa ce? Dupa Ea sau dupa nevoia de a o intelege pe Ea?
Ca mi-e sete sa stiu, in ciuda prostiei cu “nimeni, nici macar Dumnezeu nu intelege femeile”. Stau sa ma gandesc cum as putea s-o inteleg pe Ea, cand, cred, nu ma inteleg pe mine. Sunt morocanos sau mult prea serios de cele mai multe ori, dar am momente in care ii fac pe ceilalti sa rada cu lacrimi. Chiar daca mie imi vine sa urlu. Am avut suflete la picioare, desi nu am facut nici un efort. Si n-am avut nici un succes cand, uneori, m-am dat peste cap pentru Ea. Am fost agresiv, cand aveam in fata doar brate deschise si calde. Si am primit cu greu o imbratisare sau nici macar atat, desi i-am spus ca e frumoasa si desteapta, urata si proasta dracului. Am fost de neinduplecat, desi era vorba doar despre ce fel de vin sa luam si am fost fara vlaga cand ar fi trebuit sa intorc lumea cu susu-n jos si sa nu las sa mi se ia nimic din ce mi se cuvine. Am pierdut si am castigat, ca la cazino, dar fara patima jucatorilor care-si trag in zori, pe trepte, un glont in cap dupa ce au pierdut TOT.
Plec de la cazino doar cu nisip sub pleoape, in zori, dar inca nu suficient de obosit sa nu ma bucur de mirosul de mare si de lumina cruda din fata mea. Ma duc sa ma culc, cand altii abia se trezesc, cu sentimentul ca nici Eu, nici Ea nu avem telecomenzi sau manuale de instructiuni, ca nu exista retete si nici sfaturi, nici prea multa sfintenie si nici suficienta ticalosie. Just some kind of her and some" kind of him.
miercuri, 14 octombrie 2009
This is it.
Un cantec vechi spunea:
"Tu sti totul despre ce-i cu-aceasta viata,mie insa mi s-a-nchis usa in fata.Dar sunt mester la inventat povesti,mai mester decat ai sa izbutesti sa fii tu vreodata,pentru ca,desi ai bani puhoi,eu am norocul sa gasesc florile in gunoi.Si stiu sa descopar ceea ce nu e si ma pricep la asta mai bine decat tine."
Si atunci,da-le naibii de socoteli si de cifre.
Stii sa spui cata dragoste ai in tine?Un kil?Un litru?
Nu stii,nu?
Si atunci ,da-o naibii de matematica.
Inventeaza ceea ce nu exista.
Pentru ca ceea ce exista apartine tuturor.
Dar,daca reusesto sa gasesto ceea ce nu exista,atunci ai ceva numai al tau.Si,daca cineva vede ceea ce vezi tu,atunci ai gasit pe cineva care traieste ceea ce traiesti si tu.
Nu-l lasa sa plece.Opreste-l!Traieste povestea!Povesteste!
Povestile sunt ca oamenii.
Nu sunt facute sa traiasca singure.
Intr-uun colt al lumii este cineva care traieste o poveste ce se oglindeste intr-a ta.
Uita-te in jur!
Acel cinevva nu e asa departe.
Pentru ca nu e nimic mai reusit ca doua povesti ce se impletesc.
sâmbătă, 22 august 2009
Can you be so foolish?
Traiesc in Romania ...mdaa,genial.Traiesc intr'o tara in care putine persoane sunt capabile sa poarte o discutie in adevaratul sens al cuvantului.Si cand zic discutie ma refer la genul acela de conversatie in care pornesti de la un subiect banal si ajungi sa vorbesti despre conditia omului ,creearea Universului etc.Genul acesta de discuti le porti cu oamenii mai "open-mind",persoane carora refuza sa inceapa sa vorbeasca despre un anumit subiect doar pentru ca le e teama ca nu cumva sa se surpinda pe ei insasi.Majoritatea persoanelor de langa noi traiesc intr'o rutina zilnica,un univers al lor,o sfera in care sunt inchisi si nu pot vedea dincolo de ea.Nu stiu sa traiasca cu adevarat,viata lor ar putea fi prezisa cu mare exactitate si de cea mai proasta ghicitoare de pe Pamant :).Cel mai amuzant este faptul ca ei sunt extrem de incantati de viata pe care au,chiar daca nu sunt capabili sa raspunda atunci cand ii intreaba cineva "care a fost cel mai fericit moment din viata lor?"(sau daca raspund ,o fac intr'un care ar starni rasul oricarui.)De ce sunt asa?nu stiu...poate pentru ca isi refuza orice dorinta din cauza societatii si a normelor dupa care traiesc,a modului in care au fost crescuti.Refuza chiar si sa iubeasca doar pentru ca iubirea nu ar fi asa cum au vazut'o la altii,si daca ar face'o ar iesi din tipar si poate ca ar fi aratati cu degetul.
So?Can you be so foolish?
sâmbătă, 27 iunie 2009
S-a Stins un Geniu
Arta sa va ramane nemuritoare... si, desi abia imi gasesc cuvintele, si abia inteleg ceea ce simt in aceste momente, pot spune un singur lucru de care sunt foarte sigur: durerea ramasa in sufletul meu si a milioanelor de fani, va fi greu de vindecat si asta se va intimpla numai prin extraordinara mostenirea pe care ne-a lasat-o: creatia sa.
Acest aricola va ramane tributul meu insignifiant adus acestui minunat artist si om...
Ma rog ca sufletul sau sa fie fericit acolo unde este acum si ca numele sau sa fie onorat asa cum se cuvine aici, de acum inainte...
Michael Jackson va continua sa traiasca in inimile a milioane de fani...
Momentan nu pot spune altceva...
Acest aricola va ramane tributul meu insignifiant adus acestui minunat artist si om...
Ma rog ca sufletul sau sa fie fericit acolo unde este acum si ca numele sau sa fie onorat asa cum se cuvine aici, de acum inainte...
Michael Jackson va continua sa traiasca in inimile a milioane de fani...
Momentan nu pot spune altceva...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
